Care este primul lucru care îți vine în minte când îți spun despre un oraș medieval cu: case colorate, despre balcoane din lemn pline cu flori, despre bărci pe apă, poduri și canale romantice sau despre mirosul de scorțișoară și cocos? Probabil gândul te duce la un oraș de basm, sau poate chiar la Veneția. Pe mine gândul mă duce la Colmar, un oraș de poveste în nord-estul Franței și capitală a regiunii Alsace.
Eram încă pe tărâm german când căutam câteva orașe în Franța, aproape de mine. Așa am descoperit Colmar-ul, la doar câțiva kilometri de mine și care m-a convins să trec pentru prima oară granițele Franței, fără să știu că aveam să petrec acolo mai mult timp decât îmi imaginasem.
Pentru început, trebuie să știi că orașul este cam scump, însă dacă ții la bugetul tău și vrei alternative mai ieftine, poți găsi cazări acceptabile în Mulhouse. Eu m-am cazat aici pentru patru nopți, de unde am și luat un tren direct către Colmar.
Dacă ai nevoie de hartă, găsești în gară, însă eu îți recomand să te lași purtat de frumusețile clădirilor și de mirosurile de prăjituri care sunt prezente la fiecare stradă.
La început, am fost surprinsă când nu am reușit să înțeleg ce limbă se vorbea în jurul meu, pentru că nu era nici franceză, nici germană, era un dialect, o combinație germano-franceză. Apoi am aflat că orașul și-a schimbat naționalitatea de multe ori în decursul istoriei, între Franța și Germania, însă astăzi, populația orașului este predominantă germană. Cred că ăsta e și motivul pentru care Colmar este bine pus la punct, organizat, curat, colorat, tipic german.
Deși pare un oraș mare, este realizabil la pas, astfel că la doar câteva minute de mers pe jos din gară, ajungi în centrul vechi al orașului, locul în care sunt concentrate majoritatea atracțiilor orașului.
Ce să faci în Colmar?
1. Să te plimbi, mai ales dacă ești pasionat de arhitectură. Este cea mai bună modalitate de a explora orașul cu frumusețile sale:
Casa Pfister
Maison Pfister (Casa Pfister): este o clădire a secolului VI, realizată din lemn și piatră, care are niște picturi superbe. Clădită în anul 1537, este una dintre cele mai vechi clădiri ale orașului.
La Maison des Tetes (Casa Capetelor) : Construită în anul 1609, poartă această denumire datorită celor 106 elemente decorative precum coriatide și fețe grotești pe care le are.
Casa Capetelor
Biserica Saint-Martin : construcția ei a început în anul 1240 iar pe peretele ei a fost gravat citatul “Memento Mori“, însemnând “Amintește-ți că vei muri”.
La Petit Venise- Mica Veneție: străbătută de râul La Lauch, este zona pitorească a orașului.
Statuia Libertății: o copie a Statuii Libertății din New York, înaltă de 12 metri, a fost adusă în oraș cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la ridicarea ei în America.
Picture from Google.com
Koifus: vechea vamă a orașului a fost construită în anul 1480.
Marché couvert (Piața acoperită): este clădită din cărămidă, piatră și fontă și este folosită chiar și azi.
Dacă ești pasionat de muzee, în Colmar găsești: Muzeul Bartholdi (Auguste Bartholdi este personalitatea marcantă a orașului, el fiind autorul Statuii Libertății din New York), Muzeul Jucăriilor şi Trenuleţelor, Muzeul Unterlinden, Muzeul de Istorie Naturală și Etnografie.
Pe lângă astea, orașul este străbătut de străzi mici pe care găsești magazine de antichități, de suveniruri, terase și patiserii.
Dacă ai la dispoziție mai mult decât o zi, poți închiria o bicicletă și poți vizita și împrejurimile orașului și frumosul Eguisheim.
2. Mergi într-o excursie de 30 de minute cu barca pe canalele orașului, dacă preferi ceva romantic. Mai mult detalii despre asta găsești aici.
3. Încearcă bucătăria alsaciană
Regiunea Franței, Alsace, este recunoscută pentru patiserii care sunt omniprezente. Când am ajuns în dreptul patiseriei Maison Alsacienne, m-am lăsat condusă de miros până înăuntru, de unde am ieșit cu niște Merengues și Macarons.
După cum vezi, alegerea nu mi-a fost tocmai simplă!
Pentru că se făcuse prânz deja, am căutat Tarte Flambée ( Flammekueche), despre care auzisem de la gazda mea că este un fel de pizza, dar nu chiar pizza. După experiențele mele cu pizza din Napoli, standardele mele legate de pizza sunt cam înalte, așa că la început am fost sceptică cu Flammerkueche, până am văzut-o. Cu blat subțire și crocant, copt la temperaturi ridicate, cu smântână, brânză, ou și ceapă, exact asta și este: o pizza dar nu chiar o pizza. Indiferent ce e, e delicioasă!
Și pentru că nu puteam continua plimbarea fără desert, eu am ales Crème Brûlée Așa cum e tiramisu pentru Italia, așa e și Crème Brûlée pentru Franța.
Așa, cu stomacul plin, m-am îndreptat către ultimul stop, Mica Veneție, în căutarea locului din care se fac majoritatea fotografiilor reprezentative pentru Colmar. Printre balcoane din lemn și flori, am întâlnit o mulțime de turiști grăbiți să facă poze cu imaginea pitorească. Anual, Colmar atrage peste 3,5 milioane de turiști! Eu m-am așezat pentru câteva minute lângă pod să-mi fotografiez mental imaginea Colmar-ului, imagine pe care nu o să o găsești nicăieri.
Am avut o zi perfectă, plină de culori, de patiserii și de flori, așa că dacă te afli în Franța, adaugă orașul pe lista celor care trebuie vizitate. Că-i frumos n-o spun doar eu, ci și soldații din Al Doilea Război Mondial, care nu au atacat orașul tocmai din cauza frumuseții lui.
Dacă ți-a plăcut acest articol, oferă-i un Like sau distribuie-l pe Facebook. Mulțumesc! 🙂