Cum și de ce m-am plimbat o zi întreagă să caut artă stradală în Penang

Dacă aș spune cuiva că am zburat cu avionul doar ca să ajungem într-o destinație care să ne safisfacă papilele gustative, m-ar crede? Exact asta am făcut cu Penang, un oraș cunoscut ca și capitală culinară a Malaysiei.Ca să ajungem în Penang din Langkawi, aveam două posibilități: un ferry care dura câteva ore și costa aproximativ 15 euro sau un avion care dura 20 de minute și costa aproximativ 10 euro. Evident că am luat cea mai ieftină variantă, avionul. După un zbor placut și super rapid în care nici nu am apucat să ne decuplăm centurile de siguranță, am ajuns în aeroportul din Penang, unde așa cum suntem obișnuiți, ni s-au oferit transferuri către hostel pentru sume fabuloase. Într-un final, am găsit un autobuz care ne-a dus chiar până în Georgetown (centrul vechi al orașului) unde am avut și cazarea.

Pe drumul de la stația de autobuz și până la adresa hostelul, pe lângă faptul ca îmi învârteam capul după fiecare tarabă unde se gătea, am văzut o mulțime de pereți pictați și desenați, sârme îndoite și mesaje ascunse ale căror poveste nu o înțelegeam. Și nu, nu-i prima dată când am văzut graffiti, însă în Penang chiar era ceva diferit pentru că fiecare bucată de artă ascundea o poveste.
Odată ajunși la hostel, printre zecile de hărți ale orașului, am găsit o hartă a artei stradale. Abia atunci mi-am amintit că niște prieteni pe care îi cunoscusem în Langkawi, ne-au povestit despre această goană de a găsi arta stradală. În primele zile din Penang am fost preocupați cu mâncarea, cu Anul Nou Chinezesc și cu descoperirea orașului. Însă a treia zi am alocat-o artei stradale. Ne-am luat încălțăminte comodă, am luat o hartă, am lăsat scuterul în parcare și am pornit să explorăm străzile orașului în căutare de lucrări care mai de care mai interesante. Până acum, deși apreciam arta, niciodată nu am fost atât de interesată de ea încât să îi aloc o zi întreagă. Însă pentru mine a fost pentru prima dată când am văzut o societate care își sprijină și apreciază artiștii. A fost pentru prima dată când am văzut că oamenii stau la cozi ca să își facă poze cu o pictură sau o sculptură a unui autor nu atât de celebru. Deși era o căldură super apăsătoare, care ne făcea să simțim că rămânem fără aer, toată fuga asta după artă și descifrarea mesajelor a fost atât de plăcută și interesantă încât nici nu mai simțeam umiditatea din aer.
Imediat după ce Georgetown a fost inclus în patrimoniul UNESCO, în 2008, Penang a început să iasă în evidență prin artă, în scurt timp transformând Penangul într-un veritabil centru cultural și artistic din toată regiunea.
Georgetown a făcut un parteneriat cu artistul Ernest Zacharevic prin care a comandat mai multe piese artistice prin care să evidențieze esența Gerogetown-ului și a cetățenilor săi. Străzile din GeorgeTown au fost numite după meserii, oameni și evenimente, ceea ce înseamnă că fiecare stradă are propria poveste unică. Cu un număr de spații închiriate aflat în creștere, mulți dintre locuitorii originali s-au mutat, însă odată cu ei au plecat și poveștile. Așadar, ideea de bază a lucrărilor este dea pune poveștile înapoi în oraș și de a evidenția esența Grotgetown-ului și a cetățenilor săi.
În timp, după ce arta lui Zacharevic a devenit o atracție turistică, mulți alți artiști de stradă au început să creeze picturi murale în zonă. Unele străzi au chiar vitrine pline până la refuz cu picturi.
1.Arta 3D
Cele mai iconice arelizări de artă din Penang sunt cele 3D. Ele sunt reprezentate de un obiect uzual, înconjurat de un desen care le face împreună să pară că ele coexista în aceeași dimensiune.

2.Arta din sârmă metalică
Lucrările artistice realizate din sârmă metalică, sunt alte lucrări la fel de captivante ca și cele 3D. Cele mai multe dintre lucrari au o propozitie descriptivă sau chiar bule cu dialoguri ca și cum lucrările ar fi animații din ziar.

3.Artă pe toată suprafață clădirii
În Penang există multe lucrări care acoperă toată suprafața clădirilor. Din acest motiv, uneori fotografierea lor poate fi nu tocmai ușoară.

Harta care m-a ajutat pe mine să găsesc cât mai multe piese aristice, o poți găsi la recepțiile hostelurilor și la oficiile de turism și este gratuită. Dacă vrei harta în format electronic, o găsești aici. Sigur, ca în orice oraș care își respectă turiștii, există tururi organizate de ghizi locali care te ajută să explorezi mai profund orașul. Astfel de tururi există și în ceea ce privește arta stradală. Noi am ales să facem turul pe cont propriu, doar cu ajutorul localnicilor și al hărții. Și știi, a fost chiar amuzant să intrăm în magazine și să ne uităm după rafuri, convinși că acolo undeva se află o lucrare secretă, când de fapt ne uitam greșit la hartă.
Penang va rămâne un oraș special în amintirile noastre, un oraș de care ne vom aminti de fiecare dată când vom vedea artă stradală.