Dacă în trecut călătoriile însemnau deconectarea de stres, de griji și de rețelele de socializare precum și timp mai calitativ petrecut în natură și cu cei dragi, astăzi relația lor cu rețelele de socializare este una tot mai dependentă. În momentul în care social media și platformele de socializare ne-au apărut în cale, s-au schimbat și călătoriile noastre drastic. Cum? Uite așa:
1. Folosim internetul pentru a ne găsi următoarea destinație turistică:
Aici există două categorii de persoane afectate de social media: cei care își aleg destinația pentru că apare în multe postări pe rețelele de socializare și dă bine și cei care se cred mai “cool” și aleg destinații mai puțin cunoscute turiștilor.
Sunt convinsă că ți s-a întâmplat și ție să scrollezi Facebook-ul sau Instagram și să dai peste o poză care să te fi făcut să zici că vrei și tu acolo. Și uite că tocmai ce ți-a fost plantată o sământă în minte. Așa, inconștient, suntem influențați de social media când ne alegem destinația turistică.
2. Turismul a devenit mult mai accesibil (poate prea accesibil):
Călătoriile au devenit mult mai accesibile datorită companiilor aeriene low cost precum și a site-urilor alternative hotelurilor precum AirBnb sau Couchsurfing. Despre cum să călătorești ieftin am scris aici. Mai mult, 72% dintre mileniali declară că plănuiesc să călătorească mai mult pe viitor, în comparație cu 40% care declară că vor să aibă copii pe viitor. După cum vezi, numărul călătorilor se află în creștere. Păi și ce-i rău în asta, te întrebi? Sigur, turismul reprezintă o sursă de venit pentru fiecare țară însă acum vreau subliniez câteva dintre dezavantajele turismului în masă:
- Are impact negativ asupra vieților localnicilor care pot găsi greu chirii datorită numărului mare de locatori care refuză să își închirieze casele pe termen lung localnicilor, preferându-le pecele pe termen scurt pentru turiști; Asta se întâmplă acum în Veneția.
- „Viața autentică” se mulează pe cererea turiștilor- Ca și exemplu ai Bali, în special Ubud, unde totul este organic, verde, yoga și zen. Magazine cu alimente sau piețe locale se transformă în magazine și piețe de magneți, cărți poștale sau de haine.
- Se schimbă ecosistemul și structura locurilor. Spre exemplu, celebra plajă Maya Bay care a devenit cunoscută pe tot mapamondul datorită lui Leonardo DiCaprio în filmul “The Beach” a fost închisă pe perioadă nedeterminată cu scopul de a-i proteja ecosistemul.
3. Ne setăm așteptări prea mari
E normal să alegem o anumită destinație pentru că este frumoasă. Însă mulți aleg o anumită destinație doar pentru că dă bine în poze. Ai aici o captură de ecran cu “most instagrammable places” luată de pe Google.
Asta înseamnă că oamenii chiar caută locuri care arată bine în fotografii. Însă mulți uită că secolul 21 înseamnă secolul în care programele de editat fotografiile pot face minuni. Suntem la un click distanță de la a adăuga un apus, a șterge oameni din fotografii, a șterge celulita de pe picioare sau a curăța plajele de gunoi. Și așa ne clădim speranțe și idei preconcepute care vor lăsa un gust amar odată ajunși la fața locului. Spre exemplu ai aici două fotografii: prima este naturală iar a doua este cea editată.
4. Uităm să socializăm cu cei de lângă noi
Te cerți cu partenerul de călătorie sau te enervezi că ospătarul nu îți servește băutura mai repede? Ce refugiu găsim dacă nu telefonul mobil și Facebook-ul? Ne găsim refugiu în rețelele de socializare și uităm să comunicăm și să trăim în prezent.
5. Suntem obsedați de fotografii
Nu mă refer la fotografii care petrec ore în șir pentru un cadru bun. Mă refer la persoanele cărora deși le curg balele, nu gustă prăjitura până nu o pozează și trimit fotografia prietenilor. Inclusiv eu.
E minunat că putem să ne capturăm și să ne păstrăm amintirile o viață întreagă. Însă ar trebui să facem diferența între călătoriile pe care le facem pentru noi și cele care le facem de fapt pentru a le arăta altora că le facem. De câte ori nu te-ai trezit într-un loc în care după ce ai apăsat declanșatorul aparatului foto ai plecat, fără să te intereseze cultura, istoria sau povestea lui?
Îmi amintesc că prima mea călătorie a fost când aveam vreo 13 ani și eram limitați la 24 de fotografii (că atâtea aveam pe film) pe care trebuia să le împart cu alții. Nu doar că nu îmi puteam vedea fotografiile instant, însă nici nu îmi permiteam să refac fotografia doar pentrucă îmi bătea vântul părul în ochi.
6. Ne distrugem creativitatea
Știu, ai văzut pe Instagram o poză în care ea, în Cappadocia fiind, era îmbrăcată într-o rochienuștiudecare, ținea în mână un pahar de șampanie și era într-un balon de aer cald, privind în zare. Și acum vrei și tu fix șampania aia, fix rochia aia și fix privirea aia. Nu? Păi nu. Pentru că oricât de mult am încerca să copiem, nu ne va ieși. Inspiră-te dar nu imita.
7. Călătoria nu se termină odată ce ne-am întors din vacanță
Nu doar că postăm poze din călătorii însă mai petrecem și timp scriind recenzii restaurantelor, hotelurilor sau agențiilor de turism. Apropo, un studiu ne arată că ne petrecem aproximativ 3 ore pe zi în fața unui gadget. Asta înseamnă aproximativ 8 ani din viața noastră ne-o petrecem cu ochii în telefon, laptop sau tabletă. Nu sună tocmai bine, nu?
Dacă mai ai și un blog, atunci poate nici după 2 ani nu termini de scris despre o destinație în care ai fost long time ago.
Ca și concluzie, dacă ai citit acest articol înseamnă că ești conectat la cel puțin o platformă de socializare, fie că este Instagram, Facebook, Twitter, Pinterest, Youtube, etc. Acest articol nu este scris pentru a te face să renunți la folosirea lor, tocmai pentru că ele au ca scop facilitarea vieților noastre. Scopul articolului este de a-ți reaminti să fii un călător responsabil, să călătorești pentru tine și nu pentru alții și să îți tragă mici semnale de alarmă în ceea ce privește timpul petrecut pe social media. Mă aflu și eu în aceeași oală dar în același timp încerc să îmi controlez prezența în online atunci când călătoresc. Însă vezi tu, ca și blogger de călătorii sau fotograf acest lucru este de multe ori greu de realizat.
Tu cum îmbini social media și călătoriile pentru niște călătorii cât mai sănătoase?
Eu cred că petrec mai mult de 3 ore pe zi în fața unui gadget. Și nu pentru că-s musai pe internet, dar poate citesc sau scriu sau mai știu eu ce. Sunt, într-adevăr, mult prea multe locurile deja sufocate de turism, am fost anul ăsta în Cinque Terre, am fost la finele lui septembrie și tot s-a dovedit extrem de aglomerat într-una din zilele mele petrecute acolo. Pe cât de multă lume era în sătucuri, pe atât de puțină era pe traseul de hiking dintre Levanto și Monterosoo – clar Cinque Terre atrage mai ales pentru că satele sunt fotogenice, și nu neapărat datorită naturii fantastice din zonă.
Altfel, și eu am căpătat prostul obicei de a poza ce mănânc sau beau și am zis că renunț la asta. De fapt în general evit să fac fotografii dacă merg în baruri sau restaurante sau hoteluri mai classy, dacă vreau să le fac review apoi iau poze de pe website-ul lor sau pagina lor de Facebook și menționez asta în articol. Știu că mie nu-mi place să mănânc și să fie cineva care se tot fâțâie făcând la poze în jurul meu așa că încerc și eu sa nu fac asta altora. Dar na, depinde de loc, dacă e un local de street food n-am nicio treabă :))
Să știi că și eu petrec mai mult de 3 ore pe zi cu ochii în ecrane. E bine măcar că mai revenim câteodată cu picioarele pe pământ și conștientizăm unde greșim. Și da, și eu mă simt rușinată când trebuie să fac poze în încăperi sau localuri însă dacă am colaborări legate de blog atunci îmi fac treaba, cu toată rușinea. :))
Well, da, din cauza asta ajung unele locuri overrated, din păcate. Pe coasta Amalfi ai fost?
La mine nu-i cazul de colaborări legate de blog așa că n-am „grija” asta :))
Nu, pe coasta Amalfi n-am ajuns încă. Dar știi cum e, it’s on my list. Ca orice alt loc de pe lumea asta 😀
Când plec, mă deconeztez aproape total de la social media. Și întotdeauna îmi aduc aminte de fotografiatul platoului când deja e gol.
Dar când mergi în infotrip, se schimbă situația. Ai niște condiții contractuale care te obligă.
Ce draguț. Da, când ai condiții contractuale e diferită toată situația. Dar parcă și atunci mi-e rușine să scot aparatul din husă la masă. :))
Sunt total de acord cu tine, nu trebuie sa renuntam la social media, dar e important sa fim constienti de impactul pe care il are asupra calatoriilor noastre. Eu am ineput sa fac asa: in timpul zilei fac fotografii cate imi doresc (desi uneori aleg constient sa admir intai locul, si abia apoi sa scot aparatul), si doar seara la cazare intru pe facebook si instagram, deloc in timpul zilei, ca sa nu imi consum din timpul dedicat vacantei 🙂
Îmi place cum ți-ai autodisciplinat, aș putea chiar împrumuta asta de la tine. 🙂 Am avut și călătorii în care chiar am fost atât de cuprinsă de live the moment încât nu am făcut poze. Și mai târziu mi-a părut oarecum rău că nu aveam cu ce să îmi colorez articolele.
Interesant articolul! Dar da, calatorim nu pentru ca ne indeamna social-media, ci pentru ca dorim sa cunoastem locuri, oameni, culturi diferite. Si poze cat mai multe fac pentru a inregistra in acest fel fiece pas al calatoriei, putand-o revedea apoi ori de cate ori voi dori. Stiu ce inseamna sa pleci intr-o calatorie si sa nu ai vreun aparat foto cu tine pentru a imortaliza locurile. Si ce inseamna sa nu iti notezi cu sarg in fiecare seara impresiile. A fost prima mea calatorie in Rusia/ Siberia, prima i care am plecat peste granita si inca atat de departe (Khabarovskul e cam la opt mii de km de Bucuresti). Dar era vara anlui 1989 si nu aveam vreun aparat foto. Din toata excursia am doar 2 fotografii amarate, si acelea facute de altii din grup. Mi-am notat e scurt programul insa lenea m-a ipiedicat sa finalizez scrierea jurnalului (m-am oprit doar la Moscova), astfel ca acum, dupa 30 de anim cu greu imi mai amintesc detaliile locurile prin care am trecut. Si rau imi pare. Astfel ca acum tin un jurnal riguros in timpul calatoriei – un caiet si pixul iontra automat in bagajul meu. Iar faptul ca transferam pe foaia virtuala amintiri din calatorii pentru a le partaja cu altii, nu mi se pare catusi de putin aiurea. Si mie imi place sa citesc jurnale si informatii din calatorii de la altii, asa incat mi se pare absolut normal sa impart cu altii impresiile si exprientele mele. Iar cu fotografiatul mancarii – haha, mi se parea aiurea cand vedeam pe altii, E drept am poate o mana de poze cu mancaruri, dar de regula nu ma intereseaza pozatul hranei (desi uite, am citit pe acest blog un rezumat al unor dulciuri malaieziene, chiar interesana ideea de a posta si miaginea corespunzatoare pentru ca tot omul sa se lamureasca. De fapt cand scriem, dorim sa si informam, ceea ce nu-i rau deloc!
Si da, am uitat din capul locului sa mentionez ceva, care ar putea suna socant pentru 99% dintre calatorii zilei de azi: Nu am internet pe telefon si nu intru pe social-media in timpul calatoriilor, Nu car vreun laptop sau vreo tableta dupa mine. 2 saptamani sau o luna, sau poate doar 3 zile, oricat sunt plecata, ochii mei vor privii poate un singur ecran seara inainte de culcare – cel al TV din camera in care sunt cazata (daca chiar am TV acolo, s-a mai intamplat si sa nu am). Foarte rar accesez mail-ul de pe la vreun hotel sau interne cafe, asta numai daca stiu ca am de dat sau de primit un mesaj urgent legat de calatorie. In rest sunt total rupta de asta tehnologie in timpul calatoriei. Pentur orientare la fata locului imi printez harti de pe googl maps, imi rezerv dinaintea plecarii cazarile, imi aranjez toate aspectele cat mai detaliat in avans. Cand ajung la destinatie, nu fac altceva decat sa ma bucur de locul in care sunt si sa il explorez. Povesti, poze, impresii vor ajunge la amicii virtuali dupa intoarcerea in tara. Si asa este corect.
Turismul, calatoritul adica, este o activitate foarte buna atat pentru cel care-o practica, precum si pentru destinatia in cauza, intrucat aceasta castiga parale. Fireste, turismul in masa, asa cum tinde el sa se dezvolte azi, nu e chiar pe gustul meu, motiv pentur care nu ma voi regasi facand ture prin cotloanele Asiei intr-un autocar de 40 de persoane, care intorc automat capul la dreapta sau la stanga in functie de ceea ce povesteste ghidul. Experientele mai intense, mai aprofundate le obtii deplasandu-te intr-un grup foarte restrans (eu de obicei calatoresc singura sau cu 2-3 persoane) .
Dar, cum mai zic adesea, fiecare cu stilul propriu.